Oraşul Roznov s-a "născut" oficial odată cu publicarea în Monitorul Oficial nr. 740/22.10.2003 a Decretului 619 din 15 octombrie privind promulgarea Legii nr. 408 din 17 octombrie pentru declararea ca oraş a comunei Roznov. Este cel mai "tânăr oraş" al judeţului.

Conform datelor recensământului din 18-27 martie 2002, populaţia stabilă a oraşului Roznov număra 8.793 locuitori, de acesta aparţinând şi satele Slobozia şi Chintinici.

Oraşul Roznov se află la intersecţia paralelei de 46⁰50' lat. N cu meridianul de 26⁰31' long. E, fiind poziţionat central în Depresiunea Cracău-Bistriţa, în zona de confluenţă a celor două râuri.

Oraşul Roznov este situat la 13 km de Piatra Neamţ, pe DN15 spre Bacău. Accesul se poate face şi pe calea ferată, dinspre Bacău.

SCURT ISTORIC

Ca aşezare, localitatea este amintită pentru prima dată într-un act din timpul lui Alexandru cel Bun, datat 8 aprilie 1419, unde apare o menţiune la o aşezare situată în "Câmpul lui Dragoş". Însă numele satului Roznov este menţionat pentru prima oară într-un document din 18 aprilie 1576, prin care Petru Şchiopul întăreşte Mănăstirii Bistriţa dreptul de stăpânire a mai multor sate între care şi Roznovul.

La sfârşitul sec al XVI-lea două documente amintesc despre o silişte numită Seucăuţi, pe Cracău, ceea ce înseamnă că vechea vatră de sat se desfiinţase, pe locul ei (sau în imediata apropiere) ridicându-se o altă aşezare care de peste 120 de ani era menţionată în documente sub numele de Roznov. Unul din cele două documente a fost redactat în 17 august 1600 la Alba Iulia de către Mihai Viteazul. Ceva mai târziu (20 iulie 1609) un alt act confirmă prezenţa în 1600 a oştilor lui Mihai Viteazul la Roznov.

Între secolele XVII-XIX Roznovul apare menţionat în foarte multe documente. Numele localităţii Roznov apare însă pentru prima data într-un material cartografic, sub denumirea de Roznou, pe "Harta Principatului Moldovei" întocmită de Dimitrie Cantemir între anii 1715-1716 şi tiparită în 1737 în Olanda. Abia pe harta lui F.C. de Bowr "Carte de la Moldavie", tiparită la Amsterdam între 1769-1772, apare sub transcrierea de Roznov.

În a doua jumătate a sec. al XVII-lea, Roznovul intră în stăpânirea familiei Ruset, care îşi adaugă numele "Roznovanu", de la denumirea satului şi a moşiei.

Ultimul dintre proprietarii familiei Roznovanu a fost colonelul Gheorghe Ruset, om politic şi fost prefect al judeţului Neamţ la sfârşitul sec. al XIX-lea. Acesta ridică aici între anii 1884-1892 o biserică în stil slavon-bizantin, monument impresionant ca stil arhitectonic şi care se păstrează şi astăzi.

După stingerea familiei Ruset, satul trece în stăpânirea unui bogătaş grec, Hector Economus, fost arendaş al moşiei.

Ca obiective ce merită a fi vizitate, menţionăm Biserica "Sf. Nicolae", situată în mijlocul unui parc dendrologic.

Cele mai importante activităţi ale economiei locale se desfăşoară în domeniile de prelucrare a lemnului, comerţ, confecţii, producţie de mobilier, prestări servicii.

Primarul actual al oraşului Roznov este dl. Ciubotaru Ionel, aflat la al doilea mandat.

În momentul de faţă nu dispunem de mai multe date despre oraşul Roznov